Youth Monitor – Generaţia care promite totul sau nimic.
„Tinerii din Romania – pesimism si resemnare”
Impartindu-i simplu, in functie de varsta, constatăm ca in intervalul 12-15 ani se situează cel mai interesant segment, cel al generaţiei post-1989 care promite totul sau nimic. Adulţii de mâine, consumatorii de mâine, creatorii de brand-uri, oamenii de cercetare, politicienii sau profesorii. O generaţie a împrumutului, a aruncării vinei în afara sferei personale, obiceiuri imprumutate de la adultii din jurul lor: isi justifica atitudinea fata de politic prin: „Asa zic parintii, aceasta este parerea profesorilor etc”. Aceasta generatie considera ca traieste intr-o Romanie in care lipsa de educatie si de civilizatie primeaza, locul acestor calitati fiind luat de hotie si lipsa de munca: „Romanul este mai mult hot decat muncitor, pentru ca e mai usor sa furi decat sa muncesti. Din cauza salariilor mici s-a ajuns aici”. Exista si calitati pe care romanii le au insa acestea nu fac decat sa ne mentina starea in care suntem: optimismul, rabdarea, perseverenta sunt calitati ale romanilor de care se profita.
„Evadare in lumea brandurilor si a tehnologiei”
Traind intr-o lume a marcilor, este normal ca ele sa spuna ceva despre tine: „Ne influenteaza marcile pentru ca unii oameni te evalueaza in functie de cum esti imbracat. Marca te reprezinta!” Cauta la aceasta varsta brandurile de imbracaminte sportiva, de electronice si branduri care denumesc fast-food-urile si bauturile racoritoare. In general, aceste branduri sunt din clasa mainstream.
O alta caracteristică a acestei generaţii este permeabilitatea ridicată în faţa noilor tehnologii pe care le consideră vitale şi cu care se doreşte o permanentă aliniere – în special în ceea ce priveşte telefoanele mobilele, laptop-uri sau cele mai recente versiuni ale programelor de operare PC. Această înclinaţie spre tehnologie are la bază nu doar priceperea ridicată de la vârste fragede ci şi lipsa de îndrumare spre alte arii sau interese atât din partea familiei cât şi a prietenilor sau şcolii: la intrebarea: Daca nu ar fi scoala, cu ce ar umple timpul? raspunsurile au fost: „Calculator... mai degraba pentru jocuri online, nivele mai mari la jocurile online”, „Fara Internet, nimic nu are rost: ne jucam online, intram pe messenger...”
Consumul de media este preponderent orientat către ziarele de cancan în ediţii online sau in editii printate gratuite. În ceea ce priveşte literatura, componenţii acestei generaţii se limitează în cel mai fericit caz la lectura obligatorie de la şcoală iar în timpul liber citesc cărţi de genul Harry Potter sau Stăpânul Inelelor care de regulă, au corespondent în cinematografie. Intrebati daca merg la teatru, cinema sau alte locuri „clasice” de petrecere a timpului liber, raspund cu nu, considerand ca Internetul le ofera gratuit totul: filme, muzica si alte genuri de entertainment.
„Noi incotro?”
Asadar, intr-o tara in care „nu te ia nimeni in serios” si in care tu ca roman nu ai puterea sa schimbi absolut nimic, intr-o tara in care peste 10 ani „va fi mai rau atat economic cat si politic”, care sunt sperantele si pilonii pe care acesti tineri se mai sprijina? Vom veni cu un urmator episod in care vom vedea cum se simt in Romania tinerii 16-18 ani care sunt deja liceeni si care ar trebui sa vada mai multe perspective pe care viitorul le poate oferi.
Youth Monitor reprezintă un studiu cultural periodic efectuat de agenţia de research Exact şi care are ca obiectiv principal investigarea tinerilor în vederea obţinerii de insight-uri referitoare la teme culturale de interes, sensibilităţi faţă de anumite brand-uri, perspective asupra viitorului, orientări politice sau pur şi simplu obiceiuri şi atitudini referitoare la diverşi stimuli din viaţa de zi cu zi. Metodologia utilizată în vederea realizării acestui studiu este calitativă (focus grup şi observaţia etnografică). Prima sesiune a studiului Youth Monitor, cea de trial, a vizat segmentarea tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 25 de ani în vederea obţinerii unor categorii culturale cu specificaţii proprii şi proprietăţi comportamentale. Fiecare segment urmeaza sa fie masurat intr-un studiu cantitativ pentru a identifica marimea acestuia in populatie.