Atitudini si perceptii fata de alimentatia sanatoasa (2. Concluzii)

Concluzii
Marea majoritate a persoanelor intervievate (62%) consider? c? au o alimenta?ie s?n?toas?: 
- b?rbatii, persoanele cu educa?ie medie, cele cu venit mediu pe gospod?rie, care locuiesc in orasele mici sau in regiunile Oltenia, Muntenia, Dobrogea consider? c? se alimenteaz? mai s?n?tos decât ceilalti respondenti;
- femeile, tinerii, persoanele care locuiesc in Moldova se evalueaz? mai critic în ceea ce prive?te propriul regim alimentar, considerându-l în foarte mic? m?sur? s?n?tos.
Aproximativ jum?tate dintre persoanele care s-au autoapreciat ca având o alimentatie s?n?toas? în mare m?sur? au consumat în ultima s?pt?mân? alimente foarte putin sanatoase: cartofi pr?jiti, bomboane, ciocolat?, salam/ parizer/cârnati, sucuri carbogazoase, margarin?, pr?jitur?/tort, cascaval/ brânz? topit?.

Alimenta?ia s?n?toasa îi intereseaz? în mare si foarte mare m?sur? pe foarte mul?i români (87% au r?spuns astfel).
Informatia referitoare la alimentatia s?n?toas? este relativ usor de accesat, doar 18% dintre respondenti având dificult?ti în g?sirea informa?iilor dorite.
- În medie, o persoan? foarte interesat? caut? informa?ii de cel putin 3 ori pe s?pt?mân?, sursele preferate de informare ale persoanelor foarte interesate fiind în ordine: revistele specializate, ziarele cu rubrici specializate, medicul/farmacistul;
- În medie, o persoan? oarecum interesat? caut? o dat? pe lun? astfel de informatii, sursele preferate de informare ale persoanelor oarecum interesate fiind emisiunile TV si site-urile specializate

Unele alimente sunt mai cunoscute decât altele în ceea ce priveste poten?ialul lor de sustinere sau agresare a s?n?t?tii oamenilor.
Cele mai cunoscute alimente d?un?toare s?n?t?tii sunt, în ordine, carnea de porc (aprox. 2 din 3 respondenti au mentionat-o), urmat? la mare distant? de gr?simi la modul generic, dulciuri, b?uturi alcoolice, sucuri carbogazoase.  O serie de alimente clar nerecomandate de c?tre specialistii nutritionisti sunt invizibile opiniei publice ca impact negativ asupra s?n?t?tii: pâine alb?, conservele, pateul (sub 3% mentiuni pentru fiecare). Majoritatea persoanelor au enumerat doar 3 alimente care trebuie consumate foarte rar pentru c? d?uneaz? s?n?t?tii.

Cele mai cunoscute alimente benefice s?n?t?tii sunt, în ordine, fructele si legumele, carnea de pui si de pe?te, lactatele (laptele, brânza).
Carnea de pui si lactatele pot deveni nes?n?toase dac? sunt consumate în exces, dac? sunt prea s?rate sau dac? sunt preparate prin pr?jire. Aceste alimente nu sunt în orice conditii sustin?toare ale s?n?t?tii. În schimb, alimentele foarte importante pentru o diet? s?n?toas? au o vizibilitate sc?zut?, sub 7% men?iuni spontane: cerealele integrale, cu derivatul lor cel mai important - pâinea neagr?, apa plat?, mierea, uleiul de m?sline sau salata verde/zarzavaturile. Alimentatia s?n?toas? este perceput? ca fiind adoptat? de oameni în conditii extraordinare: dac? sunt bolnavi sau dac? vor s? sl?beasc? si mai putin ca o conditie general? pentru o viat? normal?, obisnuit?.
- Femeile pana in 44 de ani consider? c? alimentatia s?n?toas? este adoptat? de oamenii care vor s? sl?beasc?, iar b?rbatii tineri cred c? alimentatia s?n?toas? este pentru oamenii cu diferite afectiuni.
- Persoanele de 45-60 ani consider? c? trebuie s? ai timp si informa?ii pentru a adopta o alimentatie s?n?toas? si c? produsele acestea nu se g?sesc usor în marile magazine.

Ce mai cunoscute reguli  de respectat la prepararea în mod s?n?tos a alimentelor sunt: prepararea la aburi sau prin fierbere si evitarea pr?jirii (peste 40% men?iuni spontane fiecare).
Cele trei principii ale campaniei CNA din mediile audiovizuale (evitarea gr?similor, a s?rii si a zah?rului) au o vizibilitate relativ modest? (doar 2% dintre respondenti le-au enumerat pe toate trei).
- B?rbatii cu studii superioare mentioneaz? regula prepar?rii alimentelor la aburi/prin fierbere si necesitatea evit?rii pr?jirii alimentelor.
- Femeile cu studii superioare indic? necesitatea consumului de fructe si legume în stare cât mai crud?, netratate termic.
- Persoanele cu educatie elementar? mentioneaz? preponderent necesitatea respect?rii regulilor de igien?.
Aproximativ 2 din 3 respondenti consum? fructe proaspete zilnic sau aproape zilnic (cei mai multi sunt persoane de 45-60 ani) iar 1 din 5 respondenti consum? aproape zilnic mese formate preponderent din legume (femeile considerabil mai mult decât b?rbatii).

Cele mai consumate fructe proaspete sunt: merele, portocalele si bananele.
O treime dintre respondenti au consumat în ultima s?pt?mân? unul, maxim 2 fructe diferite.
- B?rbatii consum? mai mult decât femeile: banane, pere, portocale, l?mâi iar femeile consum? mai mult, comparativ cu b?rbatii: mere, grapefuit, mandarine/clementine, struguri.
Cele mai consumate legume/verdeturi sunt: rosiile, morcovii si salata verde. Aproximativ o cincime dintre respondenti au consumat în ultima s?pt?mân? unul, maxim 2 legume diferite.
- Femeile consum? în mai mare m?sur? decât b?rbatii legumele verzi: ceap? si fasole verde, salat? verde, maz?re, spanac, urzici, varz?, dar si morcovi, ridichi. B?rbatii dep?sesc femeile la consumul de rosii, ceap? si usturoi (uscate).

Religiozitate
Majoritatea covâr?itoare a românilor intervieva?i se declar? cre?tini ortodoc?i (88%). Dintre ace?tia 64% se evalueaz? ca fiind persoane religioase/credincioase în mare ?i foarte mare m?sur? iar 51% au declarat c? ?in total sau par?ial Postul Pa?telui.
- Femeile se evalueaz? ca fiind religioase/credincioase mai mult decât b?rba?ii;
- Persoanele de sex masculin ?i tinerii declar? c? sunt religio?i/credincio?i în foarte mic? m?sur?.
- 8% dintre responden?i au declarat c? ?in întreg Postul Pastelui. Sunt în mare parte persoane de 30-44 ani, salaria?i exper?i /cu func?ii de conducere. Miercurea ?i vinerea ?in post persoanele de 45-60 ani cu educa?ie elementar?.

Motiva?ia ?inerii postului este în mare parte laicizat?: 57% din cei care respect? aceast? cerin?? a Bisericii Ortodoxe men?ioneaz? beneficiul alimenta?iei s?n?toase. Acesta este, de altfel, cel mai des men?ionat motiv. Al doilea ca frecvent? a men?ion?rii este nevoia de a fi un bun cre?tin, de a respecta porunca Bisericii sau a preotului, adic? nevoia de a se conforma unei reguli prescrise, exterioare (52% men?iuni). Motiva?ia pur religioas?, care semnific? interiorizarea prescrip?iei exterioare - împlinirea/des?vâr?irea spiritual? - a fost mentionat? de 25% dintre cei care postesc.
Persoanele credincioase/religioase tind s? adopte o alimenta?ie s?n?toas?, dar asocierea dintre cele dou? concep?ii este relativ slab?: doar 7% dintre responden?i sunt foarte religio?i ?i adopt?, în acela?i timp, o alimenta?ie foarte s?n?toas?. Majoritatea persoanelor sunt religioase moderat ?i adopt? a diet? mediu s?n?toas?. Persoanele nereligioase adopt?, în general, o alimenta?ie nes?n?toas? (44% din popula?ia de 15-60 ani).